Ecuatii cu necunoscute multiple la inceput de an scolar
Am zis ca va iau, v-am luat! Am zis ca va dau, am zis!
Brasov: Scoala-hotel fara musterii
Sub deviza innoitoare „Mai unite ca niciodata”, scolile si liceele brasovene incep a se comasa, impletindu-si saraciile, nevoile de spatiu, de timp, de bani, de elevi. Deocamdata, se anunta ca vor compatimi impreuna liceele CFR si Auto, redenumite „Transporturi.” Pe acelasi model, asteptam conjugarea Stiintelor Naturii cu Industria Textila sau Alimentara, in functie de destinatia culturilor de canepa. Sau o impreunare dintre teologi cu tinerele mame ale „Unirii.” Creste solidaritatea, impreuna-simtire solareasca, aici, la Brasov! Mai ales ca nu mai sunt bani de risipit ca pana acum, in zona invatamantului: in numai doi ani, in tot judetul au fost incepute 88 de lucrari de investitii, chiar daca de incheiat s-au ispravit doar 24. Dar fiindca doar lucrarile au fost incepute, alocarea bugetara opintindu-se la finele anului trecut, datoriile acumulate se ridica acum la 100 de milioane de lei noi, dintre care 40 de milioane – doar in municipiul Brasov. Ceea ce, raportat la sumele alocate construirii a sapte gradinite (18,3 milioane de lei), pare o cifra rezonabila. Mai putin rezonabil par „lucrurile de neinteles” pe care le-a constatat Dorel Agache, inspectorul scolar general: „Nu inteleg cum, daca nu ai bani sa achiti lucrari terminate in 2006 -2007, te angajezi in deschiderea unor noi lucrari sau in majorarea costurilor. Dintre cele 88 de lucrari, peste 76 au acte aditionale prin care costurile se suplimenteaza cu 50% din valoare, asta fara ca sa existe vreo Ordonanta de Urgenta in care sa se precizeze acest lucru.” Ei, carcoteli de profesor obisnuit cu stransul pungii! Faptul ca exista inca scoli santieriste, lucrari neplatite sau modernizari fara studii prealabile, reprezinta o marca romaneasca a hei-rupului pe ultima suta de metri. Nu au fost mereu probleme inainte de 15 septembrie? Si?! Nu au fost punctuale careurile si sfestaniile de inceput de an scolar? Si nu au fost si grevele profesorilor acolo, la mijloc de septembrie?! Deci e vreme pentru toate! Mai pitoresti sunt alte cazuri ce par a veni sa puna bete in roate elanului redecorator al autoritatilor. Sculptorita Muhina, din inalta sugestie, a pus in bronz indemnul „Sa transformam sabiile in pluguri!” Cu aceeasi viguroasa abnegatie, unii au trudit la traducerea in viata scolara a adagiului tranzitiei romanesti: „Sa transformam scolile in hoteluri!” Ca asa pati scoala din Racos, unde, pe bani bunicei, a aparut o garsoniera de lux camuflata sub titlul „reabilitare a unitatii scolare.” Mai buna ar fi fost aparitia acelei garsoniere, pe post de sala de clasa, in multe alte localitati precum Oltet sau Vama Buzaului, care au insa spatiu (modernizat pe sume frumusele), dar nu au elevi. Dar ce spuneti de situatia in care personalul didactic intrece, numeric, populatia invataceilor? Sau cand personalul nedidactic si auxiliar este de doua ori mai mare decat cel al corpului profesoral? Astea da ecuatii cu necunoscute multiple! (Ecaterina Pavel)
Bihor: Scoli „multumitoare“ pentru elevii bihoreni
In fiecare an, inceputul anului scolar este moment de cumpana pentru autoritatile bihorene. Se merge in teren, se fac diverse controale, se apeleaza la toate demersurile necesare pentru ca elevii sa fie intampinati in cele mai bune conditii. Sau cel putin asa spun sefii de la Prefectura si de la Inspectoratul Scolar. Daca in anii trecuti erau probleme mari la multe dintre scolile bihorene din cauza lipsei de fonduri, in anul scolar 2009-2010 se pare ca putine dintre institutiile de invatamant din judet vor mai intampina asemenea dificultati. In urma controalelor comisiei mixte formata din reprezentantii Prefecturii Bihor si ai Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Bihor, in mediul rural s-a constatat ca majoritatea scolilor sunt „in forma” pentru deschidere. „Putem spune ca anul scolar incepe in conditii multumitoare”, a afirmat prefectul Gavrila Ghilea. Cu toate acestea, „controlorii” au dat si de uscaturile sistemului de invatamant de la tara: scoli cu elevi putini, sate in care pe gospodarii comunali ii cam doare-n cot de conditiile in care invata junii sau lipsa de bani pentru renovari. Piedici care se pun frecvent in calea modernizarii scolilor din mediul rural, arhicunoscute si repetitiv luate-n colimator de sefimea judetului insa, din pacate, doar cand se apropie iar 15 septembrie. Far’ de scoala „In Susturogiu, nu se stie daca vom putea deschide scoala in 15 septembrie”, a recunoscut prefectul. Deci, din start, lista scolilor e mai scurta cu un nume. Asta inseamna ca elevii din satul respectiv vor fi nevoiti sa naveteze in vecini. Cum ar trebui sa faca si cei opt elevi ai scolii din Dumbravita de Codru, pentru a urma orele la institutia din Soimi. Dar, din cauza unui deal, optiunea de a face naveta la Soimi a picat. Sefii de la ISJ Bihor sustin ca, pe timp de iarna, trecutul dealului e peste putinta pentru ca drumul e inpracticabil. Asa ca s-a gasit o alta solutie ca cei opt scolari sa se poata scoli: cei opt invatacei vor ramane-n scoala lor iar pentru ei vor fi angajati director, profesori si femeie de serviciu. In rest, institutiile scolare din mediul rural au fost verificate, parafate smotruite si gata de sa-si primeasca elevii. In Oradea, OK In ceea ce priveste Oradea, ca in fiecare an, inainte de 15 septembrie lucrurile se precipita. Ba se mai carpeste pe ici-pe colo, ba se fac mici retusuri la lucrarile realizate in cele trei luni de vacanta la scolile oradene. Dar, de plans nu se plange nimeni. Cel putin deocamdata. Nici macar cadrele didactice care denuntau lipsa banilor de vacanta nu mai au nemultumiri. „Sumele restante ne-au fost virate in cont, nimeni nu mai are nimic de comentat”, spune, multumita o dascalita. Banii i-au primit si acum sunt gata de lucru. Elevi si sali de clasa sa fie, ca profesorii s-ar pune pe predat. Si daca elevi se zvoneste ca sunt destui, poate doar de sali de clasa mai au nevoie profii. Majoritatea au fost renovate in anii trecuti, doar cele de la Liceul „Aurel Lazar” mai trebuie coafate nitel. (Laura Breb)
Caras-Severin: Scoala n-a murit – scoala se transforma
In Caras-Severin aproximativ 45.000 de elevi si 10,000 de prescolari vor incepe cursurile la 15 septembrie. Dintre elevi, aproximativ 15.000 sunt liceeni, 15.000 elevi in invatamantul primar si alti 15.000 in invatamantul gimnazial. Referindu-se la inceperea scolii, parerile elevilor sunt impartite; un adolescent de 14 ani care facea skateboard pe niste trepte in fata unei cladiri dezafectate spunea: „sa-mi bag picioarele, cred ca in prima saptamana nici nu dau pe la scoala”, in timp ce o eleva care asculta muzica in casti, pe o banca din parc, spunea ca „abia astept sa-mi vad colegii, deja m-am plictisit de vacanta”, de unde NU trebuie sa tragem concluzia pripita ca jumatate dinTRE elevi vor la scoala, jumatate NU, si nici ca fetele ar fi mai silitoare decat baietii (desi unele studii, mai aprofundate decat al meu, asa sustin). Scoala e tot mai altfel Evident ca in scoala nu sunt numai elevi, in Caras-Severin mai sunt si aproximtiv 4.500 de cadre didactice, care au 4.500 de pareri despre invatamant. Una dintre pareri este ca „scoala nu mai e ca pe vremuri, elevii sunt tot mai obraznici”, iar alta e ca „scoala de anul acesta e altfel decat anul trecut, iar scoala din prima saptamana e altfel decat din saptamana a doua si tot asa pana la sfarsit, din cauza ca invatamantul se schimba mai repede decat vremea, in schimb... elevii sunt tot mai obraznici (aici e consens)”. Si parintii sunt de acord Si parintii au pareri, dar principala lor ingrijorare este ca scoala e tot mai scumpa; Erika Laver, mama de liceeana in clasa a XI, spune: „Nu mai cumparam toate deodata pentru ca hainele sunt scumpe, iar manualele sunt mai scumpe ca hainele. Totusi, trebuie sa scot din buzunar vreo 200 de euro pentru ca fetele umbla in gasca si ridica pretentiile inspirandu-se una de la alta si de pe internet - mami, vreau adidasi, vreau pantofi, vreau fustita, pantalonasi, trening de firma pentru orele de sport. Mai luam si de firma, dar luam si de la secand, ca nu ne ajung banii”, spune mama de liceeana, iar in ce priveste invatamantul zice si ea: „Nu mai e ca pe vremuri, acum depinde foarte mult de profesor, la unul invata de frica, la altul de placere, la altii deloc”. Copii vitregi In ce priveste pregatirile unitatilor scolare, Primaria Resita spune ca 99% se vor termina pana la 14 septembrie, Directia de Sanatate Publica spune ca, din 525 de unitati, numai 346 detin autorizatii sanitare de functionare si ca 30% din scoli si gradinite vor ramane neautorizate, urmand sa functioneze pe proprie raspundere. Neautorizarea este determinata aproape exclusiv de lipsa apei potabile curente. In privinta ingrijorarilor cadrelor didactice, liderul Sindicatului din Invatamantul Preuniversitar Caras-Severin, Maria Zvarici, spune ca dascalii sunt nemultumiti ca nu le-au crescut salariile cum s-a stabilit prin lege, ba mai mult, Guvernul anunta inghetarea salariilor: „Sunt revoltata cand aud ca la dascalul debutant salariul va ingheta la 700 de lei, iar la alte categorii profesionale va ingheta la 6.000 sau chiar la 30.000 de lei. Invatamantul si sanatatea raman in continuare copiii vitregi ai societatii romanesti”, a spus Zvarici si a adaugat „...Iar in legatura cu economiile realizate prin trimiterea dascalilor in concediu fara plata, trebuie sa spun ca este o prostie. Nu se poate, daca trimitem dascalii in concediu va trebui sa trimitem si copiii iarasi in vacanta”(Matei Mircioane)
Vaslui: Guvernantii ar lega scoala de gard, da’ si gardu-i daramat!
Peste cateva zile va incepe scoala. Toata lumea-i suparata. Elevii, ca se termina vacanta. Cadrele didactice, ca iar au luat-o-n freza, de la niste politicieni de rahat, nuca si caramel, care le-au promis ca le vor mari lefurile cu cincizeci la suta si nu s-au tinut de cuvant. Guvernantii, ca iar or sa faca scandal profesorii. Traian Basescu, ca iar o sa se gaseasca vreo pasarica sau vreun gaozar care sa faca misto de activitatea sa scolara, in care facea barcute de hartie in timpul orelor. Toata lumea-i suparata. Si trista. Zici ca Bacovia s-a multiplicat in milioane de exemplare. In coltul pietei, un zdrahon cu un lant mare de aur la gat a coborat din mertan si i-a altoit o palma zdravana lui fecioru-sau de zece ani. Pentru ca, la intrebarea „ce te vei face cand vei fi mare?”, acesta avusese impertinenta sa raspunda: „profesor”. „Ce, ma? Tu asta vrei sa fii, un parlit de profesor? Un linge blide, nevoit sa mearga cu bicicleta din cartier in cartier, pentru cate-o ora de meditatii? Pai, daca-ai fi profesor si-as veni la tine, sa te rog sa-mi dai o mana de ajutor ca sa spal niste bani, tu ai fi in stare sa vii cu ligheanul si cutia cu dero! Vrei sa te dilimandresti, sa te agati de vreo eleva? Ori sa ajungi sa te cafteasca elevii pe care ai avut neobrazarea sa-i lasi corigenti? Sa-ti iasa din cap! N-o sa te las sa-mi faci neamul de ras!”. Si va incepe scoala. Toata lumea-i suparata. Mai putin profesorul care a fost prins copiind la examenul de titularizare. „Bine ca m-au prins, ca muream de foame cu leafa lor! Acum, am scapat de stres, de inspectii si de critici. M-am facut recuperator, ca la cati datornici sunt in Romania…”. Bine macar ca s-au mai pus la punct scolile! Un dascal ne-a spus: „Dom’le, macar e bine ca s-au mai modernizat sandramalele astea. Macar acu’ avem WC-ul inauntru, ca inainte trebuia sa ies prin ger si faceam pipi in zig-zag, asa de tare tremuram de frig, cu socoteala in mana! Cel putin, acu’ ne-au pus si un ceas electronic sus, pe scoala, care ne arata si cat e ora, si cate grade sunt. Mai bine ar face un AMR electronic, care sa ne spuna cate zile au mai ramas pana cand Guvernul Boc se va duce pe pustia neagra, ca ne-ajunge atata amagire si bataie de joc!”. Peste cateva zile va incepe scoala. Toata lumea-i suparata. E o tristete generala. Iar atunci, in prima zi de scoala, un copil va spune: „Doamna invatatoare, eu m-am hotarat: cand o sa ma fac mare, nu vreau sa fiu invatator sau profesor, ca vad ca abia va ajung banii de naveta. Eu vreau sa fiu politician. Vreti sa ma invatati cum sa promit si sa nu ma tin de cuvant? Va rog!...”. (Daniel Grosu)
Gorj: In Gorj, 30% din scoli sunt neautorizate Pereti decojiti si geamuri sparte
Pereti decojiti, geamuri sparte si grupuri sanitare care lasa de dorit. Si pe langa toate acestea se mai adauga si lipsa apei potabile dar si tavane prin care ploua. De aceasta imagine vor avea parte mai multi elevi din Gorj care sunt nevoiti sa inceapa scoala intr-o unitate de invatamant fara autorizatie sanitara de functionare. Nu este pentru prima data cand in judetul Gorj elevii sunt primiti astfel la inceperea noului an scolar. De fapt, in fiecare an ne confruntam cu aceeasi problema, si anume cu faptul ca suntem luati prin surprindere. La nivel de judet, 30% dintre scolile Gorjului nu au obtinut pana acum autorizatie de functionare, majoritatea neindeplinind normele igienico-sanitare, multe dintre scoli nu beneficiaza de grupuri sanitare conforme. Directia de sanatate publica Gorj se multumeste sa constate numarul scolilor fara autorizatii. Inspectorul scolar adjunct spera ca impreuna cu Presedintele Consiliului Judetean Gorj, Ion Calinoiu, sa rezolve toate problemele cu care se confrunta. Nici scoala din Balesti nu a primit autorizatie de functionare, chiar daca directorul ei nu intelege motivele pentru care s-a intamplat acest lucru. Cel mai grav este insa ca exista in judetul Gorj si scoli care nu au primit autorizatie de functionare pentru ca primarii nu au binevoit nici pana la aceasta data sa depuna dosarele de avizare. (Marin Iordache) |
Comentariile pentru articolele din arhiva au fost blocate. Va rugam sa vizitati sectiunea curenta a siteului Ghimpele.ro. |
|
De cate ori ati dat spaga?
676 voturi |
|
PAREREA LUI TOPAN |
|
|
.jpg)
