Hunedorenii isi vor comorile inapoi
Aurul dacic se cere acasa
Obiectele de patrimoniu jefuite de secole din siturile din judet trebuie sa se intoarca acasa. Autoritatile hunedorene si oamenii legii se zbat acum pentru a transmite acest mesaj si pentru a obtine sprijin pentru „repatrierea” comorilor furate din siturile arheologice. Promotorii campaniei cred ca bunurile recuperate de la braconieri trebuie pastrate in sectiile din judet ale muzeului, si nu raspandite in institutii de specialitate din intreaga tara. „Ghimpele de Hunedoara“ le vine in ajutor…
Politistii hunedoreni de la patrimoniu au recuperat de-a lungul anilor sute de obiecte de patrimoniu: nu este vorba doar despre deja celebrele bratari dacice din aur rascumparate pe bani grei de stat, ci de pumni intregi de kosoni, diverse piese de podoaba, arme, unelte, obiecte de cult. Toate fac parte din patrimoniul cultural national si sunt furate din zona cetatilor dacice din Muntii Orastiei. Mii de monede de aur ce provin din peste 30 de tezaure dacice, aproape 200 de obiecte de podoaba, sute de unelte antice, statuete, vase ceramice, zeci de arme si alte obiecte susceptibile ca ar face parte din patrimoniul national de stat reprezinta bunurile recuperate in urma anchetelor in mai multe dosare de patrimoniu. Informatiile facute publice anul trecut chiar si de catre Biroul de presa al IGP arata ca amploarea pe care au luat-o activitatile cautatorilor de comori este mult mai mare decat se stia pana acum.
Din Muntii Orastiei, in ultimii ani, au fost furate 27.000 de monede din perioada lui Lysimach, 2.440 de kosoni, dar si 12.000 de denari romani din argint. Conducerea Inspectoratului Judetean de Politie se declara multumita de activitatea celor de la patrimoniu: ,,Cred ca politistii nostri de la patrimoniu sunt foarte bine pregatiti, au o cultura vasta in domeniu si sunt singurii oameni care au facut dovada ca braconierii din Muntii Orastiei pot fi prinsi”, spune comisarul-sef Liviu Dumitru, inspector- sef al IJP. In ultimii ani, zeci de persoane au fost anchetate de politistii hunedoreni pentru detectii si sapaturi neautorizate in zona siturilor arheologice, munca in urma careia au fost recuperate mii de obiecte de patrimoniu si confiscate peste 15 detectoare de metale.
„Toate aceste piese sunt recuperate de politistii hunedoreni, si nu rascumparate precum bratarile. Este o mare diferenta, chiar foarte mare, pentru ca una este sa dai sume colosale ca sa repatriezi un bun si alta este sa te chinui sa dai de ele pana ce nu sunt scoase din tara si sa le confisti”, explica Vladimir Brilinsky, redactor-sef la „Dacia Magazin“, unul dintre promotorii ideii „aurul dacic trebuie adus acasa”. Investigatiile privind sapaturile neautorizate in siturile arheologice au fost demarate de procurori si politisti in anul 2001.
Cu legea dupa detectoare
In momentul de fata, politisti din 13 tari colaboreaza pentru recuperarea a cat mai multe piese de patrimoniu scoase din tara in anii de dupa Revolutie. Nu este deloc un lucru usor, pentru ca lumea colectionarilor este una inchisa, in care intri cu greu, iar majoritatea celor care se ocupa de furturi sunt cunoscatori, au studii superioare si recunosc banutii antici mai rapid decat un absolvent de la arheologie. De obicei, pentru furturile de patrimoniu raspund in principal cei din esalonul doi, „plimbaretii”, adica cei care iau obiecte furate de la unii pentru a le plasa altora, sau „muncitorii”, cei care asigura munca in teren. In general, in furtul de comori, modul de lucru este asemanator unei suveici: piesele trec prin mai multe maini pana cand sunt gasite de politisti: ,,Din pacate, activitatile preventive pe infractionalitate si, in special, pe activitatile acestea din sfera braconajului arheologic sunt greu de efectuat din cauza specificului si intinderii suprafetei pe care se deruleaza. Activitatile de descoperire ale infractiunilor de acest gen sunt dificil de executat, fiecare dintre obiectele recuperate pana acum au in spate o munca asidua, este foarte greu sa-i prinzi pe hoti in flagrant si este foarte greu sa-i dovedesti. Am avut cazuri cu justificari puerile de genul „am sapat cu picamarul in pestera dupa plante medicinale”, „am cautat rame negre in situl Banita”, justificari pe care unii reprezentanti ai justitiei le iau sau nu in seama”, povesteste comisarul Mircea Pitulescu, seful Serviciului de investigatii criminale al IJP Hunedoara. Munca este cu atat mai grea, cu cat este vorba, practic, de o suprafata de mii de kilometri patrati: ,,Din toate spetele pe care le-am avut noi, din cetati, nu s-a luat absolut nimic din incinta. Zonele in care se braconeaza sunt in afara, sunt locuinte civile, ateliere, de prin paduri. Practic, toata zona Muntilor Orastiei se preteaza la actiunile lor. Din cetati, s-a luat poate 1%. Din pacate, localnicii, majoritatea oameni in varsta care cunosc bine locurile, prefera sa-i ajute mai degraba pe braconieri, le ofera cazare, ghidaj in teren, iar uneori hotii le lasa chiar detectoarele de metal performante si, daca gasesc ceva piese, obtin un procent frumusel. Braconierii ii ajuta cu bani, le duc alimente. Tot localnicii ii anunta cand zaresc masinile de politie sau pe cele ale jandarmilor urcand catre situri”, dezvaluie subcomisarul Nicolae Popa, ofiter la Serviciul de investigatii criminale. Unde mai pui ca nici paza nu este ceea ce trebuie: ,,Din punctul de vedere al jandarmilor, trebuiau infiintate posturi fixe in cetatii si atunci acolo era ca la armata: nu mai avea nimeni voie in cetate, lucru care nu este posibil pentru ca turistul trebuie sa aiba acces sa vada monumentele UNESCO. Acum sunt 7 jandarmi care apara zona, dar ei cred ca ar avea nevoie de peste 200 de oameni si dotarile necesare.”
Cu kosonul in plic
Un caz a fost inregistrat in 2006, cand vamesii au sesizat ca mai multe plicuri trimise de la aceeasi adresa sunt mai grele decat ar fi trebuit si, dupa ce le-au desfacut s-a descoperit ca de fapt inauntru erau monede. Cum majoritatea monedelor dacice sunt din argint, colectionarii se dau in vant dupa kosoni. Conform legii, bunurile se impart in bunuri de fond, cele cu valoare nationala si bunuri de tezaur care au o valoare deosebita pentru umanitate. Lista tuturor siturilor arheologice, a monumentelor istorice, a patrimoniului mobil se regaseste pe site-ul Institutului pentru Memorie Culturala. Monedele, batute de regele dac Koson la sfarsitul secolului I i.Ch., probabil in vederea unui razboi care nu a mai avut loc, au fost depozitate in tezaurele din Muntii Orastiei.
Recuperate vs rascumparate
Pana in prezent, statul roman a rascumparat 11 din lotul celor 15 bratari dacice din aur scoase din situl arheologic din Muntii Orastiei. Pentru a recupera banii, Ministerul Culturii si Cultelor s-a constituit parte civila in procesul „Aurul Dacic”, calculand un prejudiciu de 6,6 milioane de euro, dar, dupa cum decurge procesul, sunt slabe sperante ca banii vor fi vre-data recuperati. O solutie ar fi alocarea de fonduri pentru achizitionarea bunurilor de patrimoniu imediat ce sunt descoperite de localnici. Din pacate, statul nu s-a dovedit a fi pana acum interesat de cumpararea pieselor in tara, preferand, culmea, sa le rascumpere pe bani grei din colectii private. In august 2003, Muzeul National de Istorie a Romaniei si-a marit valoroasa colectie de monede vechi cu 75 de kosoni in urma unei donatii din partea Bancii Comerciale Romane. Piesele au apartinut Bancorex si au revenit BNR dupa falimentul acesteia. Aceste piese se alaturau altor 197 de monede detinute de muzeu, toate provenind din acelasi tezaur de la Tarsa-Luncani. Atunci, muzeul achizitionase de la un ofertant 197 de monede in schimbul a 300 de milioane de lei. Povestea pieselor este simpla: un taran sarac dintr-o zona izolata de pe platoul Luncanilor a declarat in 1996 ca a descoperit o caldare plina cu monede de aur chiar in gradina sa. Barbatul vaduv, trecut de 70 de ani, a pus comoara la dispozitia autoritatilor, cerand contravaloarea in bani. Atunci, statul roman, prin institutiile sale abilitate, a dat din colt in colt si tot nu a putut aloca resursele financiare necesare pentru a achita intregul lot de monede oferite spre vanzare. Atunci, Banca Nationala a achizitionat 208 exemplare, fosta Bancorex a achitat valoarea a 75 exemplare, Muzeul National de Istorie a Romaniei a cumparat 197 de monede, iar Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva a platit, la randul sau, peste 40 de monede. Cateva luni mai tarziu, Interpolul prelua de la Politia maghiara un cetatean roman cu domiciliul in orasul Orastie, care fusese arestat in Ungaria pentru ca se descoperisera asupra sa circa 200 de monede dacice din aur, de tip koson, ce nu fusesera declarate la vama. Interpolul a restituit Romaniei relicvele arheologice si romanul a fost repatriat sub escorta. Localnicii de pe Valea Gradistei au facut imediat legatura intre tezaurul ce fusese descoperit anterior si intamplarea cu pricina. In timpul anchetei, s-a stabilit ca cei 556 de kosoni cumparati in anii 1996-1997 de catre Banca Nationala, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva proveneau dintr-un singur tezaur de 3.000 de piese furat din situl din Muntii Orastiei. La o licitatie organizata la Londra, un koson a fost vandut cu peste 6.000 de lire sterline.
|
Comentariile pentru articolele din arhiva au fost blocate. Va rugam sa vizitati sectiunea curenta a siteului Ghimpele.ro. |
|
De cate ori ati dat spaga?
676 voturi |
|
PAREREA LUI TOPAN |
|
|
.jpg)
